Securitate internă, premieri şi preşedinţi

Motivul scindării coaliţiei şi al deciziei de organizare a referendumului l-au constituit permanentele dispute dintre preşedinte şi premier în jurul politicii de reforme - află cititorul german din finalul relatării pe care o publică azi SÜDDEUTSCHE ZEITUNG sub semnătura ziaristei Katrin Lauer.

Autoarea explică noile tentative ale opoziţiei social democrate şi ale susţinătorilor ei din culise de a modifica legea organizării referendumului astfel încît să facă imposbilă revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni. Articolul dezvăluie şi faptul că aflîndu-se la conducerea statului, Nicolae Văcăroiu, preşedintele social-democrat al Senatului, le facilitează tovarăşilor săi posibilitatea de a-şi extinde puterea fără organizarea de noi alegeri. Faptul că popularitatea preşedintelui Băsescu nu a avut de suferit în urma suspendării sale din funcţie trebuie să-i fi îndîrjit pe adversarii acestuia încurajîndu-i să ia în calcul modificarea legii referendumului.

Cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE la rîndul lui se opreşte, tot într-o relatare, asupra tertipurilor la care guvernanţii nu se dau în lături să recurgă. Ziarul citează şi rezultatele unui sondaj de opinie care atestă popularitatea de care are parte preşedintele „suspendat” precum şi faptul că 65 % din cei intervievaţi sunt împotriva suspendării iar 60% se tem că această măsură va avea repercusiuni negative asupra imaginii ţării în străinătate. Relatarea scrutează cu atenţie şi în culisele acestui „puci”. În încheiere articolul semnalează şi opinia care reflectă de altfel motivele pentru care de la faţa locului şi din străinătate observatorii ajung la aceeaşi concluzie: de teama reformelor în justiţie şi a combaterii corupţiei, parlamentarii au votat împotriva lui Băsescu.

Măsuri sporite de securitate în Germania

In Germania parlamentarii dezbat măsurile de securitate şi controversatele propuneri ale ministrului de interne Wolfgang Schäuble.Acesta face figura unui Don Quijotte scrie LEIPZIGER VOLKSZEITUNG neştiindu-se cu precizie dacă el crede cu adevărat în ceea ce propune sau în ce se cere in numele lui.Nu întîmplător NORDSEE ZEITUNG se întreabă dacă după eventuala aplciare a măsurilor, statul va mai fi cel pe care-l ştim: de drept constituţional, liber şi democrat. Intrebarea este suscitată de raportul împuternicitului guvernamental pentru protecţia datelor personale Peter Schaar.

Acesta, profilîndu-se ca avocat al poporului, a respins măsuricare ar fi depăşit imaginaţia unui George Orwell, autorul romanului 1984, parabolă a unui sistem în care supravegherea este totală notează GENERAL ANZEIGER care apare la Bonn. Dar, atrage atenţia KOLNER STADANZEIGER, militanţii pentru păstrarea caracterului secret al datelor personale nu au voie să „demonizeze” statul fiindcă ameninţarea principală vine din altă parte: şi anume din cea a terorismului islamic. Iar ceea ce face statul este doar o reacţie la această ameninţare.

Prezidenţiale în Turcia

O abilă mişcare de şah în Turcia – este comentată azi în ziarele occidentale: premierul Erdogan, lider al partidului islamic conservator AKP, renunţă să candideze la preşedinţie dar din perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, această renunţare nu echivalează cu o capitulare, dimpotrivă – scrie LIBERATION - fiindcă noul candidat la preşedinţie, ministrul de externe Abdullah Gül nu este cîtuşi de puţin o soluţie de compromis; el a fost numit „frate” de proteguitorul său.

Gül este prin urmare „fratele” sau „mîna dreaptă” a lui Erdogan, rezultă din comentaiul publicat în LE FIGARO, ziarul francez conservator relevînd că astfel premierul îşi asigură oricînd accesul la palatul prezidenţial. Gül se bucură de un bun renume: el este mai puţin dogmatic decît Erdogan, el ar putea tempera birocraţii naţionalişti şi militarii deşi candidatura lui nu va reconcilia cele două tabere adverse: laicii şi islamiştii.