Mureșan: Prima tranșă pentru Moldova - în septembrie

DW: Domnule Siegfried Mureșan, vă propun să tranșăm, chiar de la începutul discuției noastre, o chestiune vitală pentru Republica Moldova: finanțarea externă. Când va debloca UE sprijinul financiar, suspendat în vara trecută, în urma invalidării alegerilor locale din Chișinău și a neglijării recomandărilor ale Comisiei de la Veneția, dar și în urma ”furtului secolului”?

Siegfried Mureșan: Vom debloca acești bani de îndată ce guvernul Republicii Moldova va respecta condițiile pentru alocarea acestui credit. Lucrurile stau în felul următor: UE are deja de trei ani de zile la dispoziție suma de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Vorbim despre un sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova. Condițiile în care acești bani pot fi accesați sunt foarte clare: respectarea standardelor democratice în materie de sistem politic pluripartinic; alegeri libere și democratice; combaterea corupției; independența justiției; combaterea spălării banilor și începerea unor investigații serioase privind furtul de un milliard de euro în anul 2014 din sistemul bancar al Republicii Moldova. Acestea au fost condițiile stabilite în urmă cu trei ani de zile, iar guvernul anterior nu a catadicsit să îndeplinească aceste condiții… De aceea, acești bani nu au putut ajunge încă la cetățenii Republicii Moldova. Fostul guvern a constituit un obstacol în dorința noastră de a ajuta Republica Moldova.

Toate aceste evoluții negative aparțin trecutului. Acum, Moldova iese încet din acea fundătură despre care dvs. vorbeați deja acum un an. Cetățenii moldoveni așteaptă acum un semnal din partea UE…

Exact. Tocmai de aceea, luni, după vizita oficială pe care am efectuat-o la Chișinău, după întâlnirea cu prim-ministrul Maia Sandu, o întâlnire în care am văzut un angajament total pentru îndeplinirea condițiilor pentru accesarea acestor fonduri, am făcut următoarea declarație: Dacă acest guvern este lăsat să muncească, să-și îndeplinească obiectivele pe care ni le-a prezentat, sunt convins că toate acele trei tranșe, acele 100 de milioane de euro pot veni în următorul an în Republica Moldova. Un termen realist este ca în luna septembrie să vină prima tranșă, iar apoi, la intervale de trei luni de zile, conform regulilor UE, să vină următoarele tranșe.

Care va fi fi parcursul european al Republicii Moldova având în vedere că blocul pro-european ACUM, al premierului Maia Sandu, al vice-premierului Andrei Năstase, este condamnat la o strânsă colaborare politică cu socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon? 

Ce contează cel mai mult este că acest guvern este unul pro-european, condus de Maia Sandu, prim-ministrul cel mai pro-european și reformist pe care l-a avut Republica Moldova. Vice-premierul și ministrul de interne, ministrul de externe și toți ceilalți membri ai cabinetului veniți din blocul ACUM sunt oameni politici pro-europeni. Acest lucru este foarte important fiindcă agenda europeană se implementează prin guvern. Implementarea Acordului de asociere, reformele de care Republica Moldova are nevoie, întărirea relațiilor economice - toate acestea țin de responsabilitatea guvernului, care are o direcție clară pro-europeană.

Ați avut și o întâlnire cu președintele Dodon…

Da, am avut și o întâlnire cu președintele Republicii Moldova, despre care știm că a fost ales de o platformă pro-rusă, iar domnia sa ne-a asigurat că nu va pune sub semnul întrebării parcursul pro-european al Republicii Moldova, că este conștient de avantajele apropierii Republicii Moldova de UE. Acum urmează să vedem. După discuțiile de luni nu am niciun motiv de îngrijorare. Sunt optimist, dar trebuie să fim prudenți fiindcă, într-adevăr, partidul socialiștilor, care susține acest guvern la nivel de parlament, a fost până acum un partid pro-rus. Dar angajamentul pro-european al guvernului este dincolo de orice semn de întrebare și până acum nu am văzut ca PSRM și președintele Dodon să-i încurce cumva în intenția de a aduce Moldova cât mai aproape de UE.

Fără Rusia, criza din Republica Moldova nu s-ar fi tranșat așa cum a fost ea tranșată acum. Pentru prima dată după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, de la izbucnirea conflictului în estul Ucrainei, UE, SUA și Rusia și-au dat mâna pentru rezolvarea cizei politice de la Chișinău. Care este prețul pe care UE este pregătită să-l plătească pentru a păstra Rusia la masa tratativelor și în alte crize - cum ar fi Transnistria sau criza politică din Georgia sau Ucraina?

Vreau să fiu foarte clar: Federația Rusă a invadat Crimeea împotriva regulilor dreptului internațional, a anexat Crimeea, a destabilizat estul Ucrainei - ca atare, toate aceste acțiuni ale Federației Ruse sunt de condamnat și trebuie să aibă consecințe. De aceea, eu am fost de la început în favoarea unei liste extinse de sancțiuni împotriva Federației Ruse și am fost de asemenea în favoarea prelungirii acestor sancțiuni. Sunt mulțumit că, recent, șefii de stat și de guverne din toată UE au prelungit sanțiunile. De vreme ce acțiunile nu au fost corectate, nici noi nu putem modifica nimic în ceea ce privește sancțiunile pe care noi le-am impus. Eu sunt pentru apărarea intereselor UE în orice discuție cu Federația Rusă, pentru fermitate în negocieri. Am văzut două lucruri în Republica Moldova: guvernul anterior a politizat și oligarhizat Republica Moldova. Acest lucru a fost spus și de Consiliul Europei începând cu anul 2015. Obiectivul majorității parlamentare, al guvernului și al partidelor care susțin acest guvern este dezoligarhizarea și depolitizarea Republicii Moldova, recredibilizarea Curții Constituționale - o Curte Constituțională care s-a făcut de râs în toată UE, recredibilizarea justiției prin desemnarea unui Procuror General independent din punct de vedere politic, competent și credibil. Pe termen scurt, partidele care susțin guvernul au o agendă comună, dar pe termen lung, într-adevăr, trebuie să vedem că există diferențe doctrinare categorice între partidele pro-europene și președintele Dodon. Discuțiile de luni ne-au arătat că aceste partide sunt conștiente de diferențele doctrinare, ideologice și de orientare geo-strategică ce pot fi un obstacol pentru cooperarea lor pe termen lung.  

Să ne oprim, pe scurt, la România. Cum comentați poziția cel puțin ambiguă a României în această nouă ecuație politică moldovenească?

Poziția inițială a ministrului român de externe Teodor Meleșcanu trebuie condamnată cu toată fermitatea. Declarații ale unui ministru de externe în nume personal, într-o situație de criză, sunt inacceptabile. Domnia sa nu avea voie să acționeze și să facă declarații decât ca urmare a unei coordonări extinse cu toți factorii de decizie în domeniul politicii externe, inclusiv cu președintele României, care este, conform constituției României, cel care dă direcția de orientare în politica externă a țării. De aceea, acele declarații ale ministrului de externe sunt condamnabile și au fost cu atât mai periculoase și inacceptabile cu cât au fost făcute la un moment în care România deține președinția Consiliului UE. Vreau să vă mai spun un lucru: mereu când Republica Moldova a făcut pași hotărâți spre UE, i-a făcut pentru că a avut un aliat în guvernul de la București. Ultimele trei guverne PSD-ALDE nu au mișcat nici măcar un singur deget pentru Moldova. Pentru a-și fructifica pe deplin potențialul de apropiere de UE, Republica Moldova are nevoie de un partener în guvernul de la București, de un guvern pro-european și credibil între celelalte state membre ale UE, un guvern al României, care, în momentul în care cere ceva pentru Republica Moldova, să poată și obține ceva la nivel european.