Sistem majoritar vs sistem proporţional

Procedurile s-au desfăşurat cu viteza fulgerului. Primul ministru anunţa la ora prînzului că Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru o nouă lege electorală, iar puţin mai tîrziu preşedintele Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu anunţa că asumarea se va produce luni 29 octombrie.

Nu este deocamdată clar pentru nimeni la Bucureşti ce se va întîmpla în continuare. Guvernul (dacă nu va fi depusă o moţiune de cenzură) va continua galopul şi va încerca să transforme proiectul în lege, dar aceasta nu va putea fi aplicată imediat pentru simplul motiv că textul adopatat astăzi în şedinţa de Cabinet nu conţine anexele cu împărţirea ţării pe circumscripţii electorale. Anexele vor fi adăugate mai tîrziu, dar nu se ştie cînd şi aici intervine deja un factor major de incertitudine. Este posibil ca elaborarea acestor anexe să dureze o lună sau două sau un an de zile, dacă nu chiar mai mult. Din momentul în care presiunea publică asupra Guvernului va slăbi, acesta nu se va mai simţi dator să accelereze procesul reformei.

Totuşi chiar dacă aceste amînări sînt pe mai departe posibile, multă lume este de părere la Bucureşti că referendumul lui Traian Băsescu este inutil întrucît ar dubla activitatea guvernului. În ciuda acestor opinii, care nu sînt nici ele dezinteresate, se poate vedea că decizia Preşedintelui Traian Băsescu are pe mai departe o motivaţie puternică.

În primul rînd s-a văzut înca din luna februarie că numai aşa numita "ameninţare” cu organizarea unui referendum a putut pune în mişcare grupurile politice pentru a lua în dezbatere o reformă electorală. Aşadar referendumul rămîne pe mai departe o modalitatea de a impulsiona reforma.

În al doilea rînd Preşedintele Traian Băsescu are obiective politice diferite faţă de cele ale liberalilor. Guvernul a adoptat o lege care propune votul în circumscripţii uninominale, dar cu corective care păstrează distribuirea proporţională a mandatelor. Mai exact, după ce se votează candidaţii în colegiile uninominale, voturile obţinute de fiecare partid la nivelul unei circumscripţii judeţene se redistribuie proporţional la candidaţii care nu au reuşit să fie aleşi în colegii. O astfel de lege va conduce la aceeaşi configuraţie a Parlamentului ca şi pînă acum, cu diferenţe minore. În orice caz, se va păstra aspectul fărîmiţat al grupurilor politice şi se va putea continua politica alianţelor volatile şi a negocierilor subterane.

Dimpotrivă Preşedintele Traian Băsescu a anunţat ieri fără echivoc că doreşte instituirea unui sistem majoritar în duă tururi de scrutin. Acest sistem ar avea ca rezultat crearea unor majorităţi politice clare şi transparente de natură să susţină guvernări stabile. Am văzut că de un an încoace Guvernul Tăriceanu şi-a abandonat orice proiect politic propriu şi s-a predat cu arme şi bagaje în mîna Opoziţiei din cauză că nu mai are majoritatea necesară, iar această situaţie se va repeta fără îndoială dacă se va păstra sistemul proporţional.

Iată aşadar două obiective politice antagonice. Guvernul încearcă să conserve starea de fapt, în timp ce preşedintele Traian Băsescu caută să reformeze România şi să-i imprime un dinamism mai accelerat al schimbărilor.

Lupta politică e departe de a fi decisă din cauză că asistăm la o cursă procedurală şi juridică cu nenumărate obstacole.