SPD trage frîna de urgenþã

Partidul Social-Democrat din Germania a fost obligat sã acþioneze frîna de urgenþã, pentru a stopa adîncirea în crizã, scrie, în aceastã dimineaþã, WESTFALENPOST din Hagen, comentînd principalul eveniment politic al sfîrºitului german de sãptãmînã - congresul extraodinar al SPD, dedicat validãrii noii conduceri a partidului. O acþiune de succes pentru noul lider al stîngii: Frank Muentefering, constatã SUEDDEUTSCHE ZEITUNG, savureazã încrederea partidului, fãrã a deveni un adevrsar intern al cancelarului Gerhard Schroeder, aºa cum putea sã parã, þinînd cont de filiaþiunea sa ideologicã. Dimpotrivã, completeazã GENERAL-ANZEIGER din Bonn: Muentefering ºi Schroeder au pus umãr lîngã umãr; ºi nici nu s-au contrazis - au spus, doar, ceea ce era de spus, fiecare pe propria limbã. Nu se schimbã politica partidului, doar la personal s-a umblat puþin - astfel a înþeles WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG mesajul transmis la congres. Iar dupã acest sfîrºit de sãptãmînã, a aflat bulevardierul BILD, rãscolind meniul politic al majoritãþii parlamentare, social-democraþii se întorc de la vinul roºu la berea proletarã, de la specialitãþile culinare la pîinea cu unt; cam tîrziu dar, poate, adaugã ziarul de scandal, încã la timp. Reformele cancelarului Schroeder vor fi, probabil, dureroase; Schroeder s-a supãrat cã nu a primit sprijin dinspre partid, în vreme ce Muentefering a spus colegilor cã trebuie mers mai departe - cãci dacã vin ceilalþi la putere va fi ºi mai rãu. ªi în Italia presa manifestã interes pentru evoluþiile partidului cancelarului Gerhard Schroeder. IL MESSAGGERO, de la Roma, face o paralelã între actuala schimbare la vîrf din SPD ºi soarta unui alt cancelar social-democrat, Helmut Schmidt: o înclinaþie spre conservatorism a acestuia din urmã ºi transferul puterii în partid cãtre Willy Brandt a fost urmatã de un eºec electoral echivalent cu 16 ani de domnie Helmut Kohl. Depinde doar de Muentefering ca istora sã nu se repete, crede ziarul roman, în vreme ce un alt cotidian care tot la Roma vede lumina tiparului, LA REPUBBLICA, a pus ochii pe lacrimile smulse de discursul de despãrþire al cancelarului ºi se întreabã dacã generalului instalat în fruntea partidului îi stã în putere sã readucã social-democraþia la un succes electoral, pornind de la recordul negativ de numai 23 de procente, înregistrat în prezent în sondaje. Printre celelalte teme ale zilei remarcãm furtuna de protest iscatã de provincie, în Franþa, în duminica alegerilor regionale. Alegãtorii francezi sunt dezamãgþi ºi simt cã Parisul nu le înþelege nemulþumirile, scrie BASLER ZEITUNG. Premierul Jean Pierre Raffarin promite, în schimb, sã perceapã rezultatele scrutinului ca pe un apel ºi sã acþioneze ca atare. Kosovo nu lipseºte din actualitate, ºi citãm din moscovitul IZVESTIA: douã mituri vehiculate de liderii occidentali s-au spulebrat - mitul multiculturalismului ºi cel al albanezilor buni, care nu vor sã-i alunge pe sîrbi. În fine: despre terorism. De la Viena, DIE PRESSE vehiculeazã adevãruri aflate la îndemîna oricui: nu poþi face aranjamente cu teroriºtii. ªi douã idei desprinse din douã materiale oarecum înrudite, publicate de FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND: terorismul poate fi impulsul de care avea nevoie Constituþia europeanã. Europa învaþã din catastrofe, înþelege cã nu mai poate ieºi la liman prin efort individual, ci doar prin demersuri colective. Uniunea Europeanã are urgentã nevoie de regulamente statale, pentru a putea face pericolelor actuale - iar unul dintre aceste este terorismul islamist. ªi a doua: în urma evenimentelor de la Madrid, unii europeni se gîndesc sã-ºi retragã trupele. Pe de o parte, se poate vorbi despre o capitulare în faþa terorismul. Pe de altã parte, conchide ziarul economic anterior citat, cine vrea sã pãrãseascã Irakul ar trebui sã se gîndeascã, mai întîi, la consecinþe.