Specialist în sănătate publică: "Nu controlăm nimic!"
15 octombrie 2020
Acolo unde se depășește rata de infectare de 3 la mie ar trebui instaurat lock-down pentru a scădea numerele. Cu cât se iau măsurile mai târziu, cu atât perioada de închidere va fi mai lungă. Nespecialiștii nu au ascultat de specialiști și au sperat irațional că va fi în regulă, afirma Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Cherecheş apreciază că autoritățile se joacă în București cu cifrele, pentru că încearcă să împingă momentul trecerii în carantină cât mai departe, astfel încât să coboare numerele.
E mai puțin relevant dacă se utilizează domiciliații sau rezidenții, cât timp există o convenție că utilizăm una sau alta.
Bâlbâială cifrelor îmi spune că, pe de-o parte, coordonarea între instituții este extrem de slabă. Cifra trei, ca indicator, este un prag care automat duce la trecerea școlilor în online, închiderea restaurantelor, creează repercusiuni la nivel social.
Când au ajuns la cifra respectivă, înainte de a ieși public, ar fi trebuit să se coordoneze cu Grupul de Comunicare Strategică. E ca și cum medicul, înainte de a pune diagnosticul de cancer, iți spune că s-ar putea să ai cancer, dar abia mâine iți va spune singur.
Nu se face așa ceva pentru că există consecințe asupra comportamentului oamenilor.
Pe de altă parte, faptul că autoritățile se joacă în București cu rezidenții și domiciliații îmi spune că încearcă să împingă momentul trecerii în carantină cât mai departe, astfel încât să coboare numerele.
În urma cu câteva săptămâni, au declarat indicatorul mai mic pentru că au folosit inclusiv populația din Ilfov, dar numărul de cazuri din București. Ceea ce e o mare greșeală. Cu cât se iau măsurile mai târziu, cu atât perioada de ”lock-down” va fi mai lungă.
Dacă ar declanșa mai repede măsurile, ar putea încheia mai repede ”lock-down”- ul. Impactul pe termen lung ar fi mai mic. Ei încearcă să amâne și cred că au o speranță irațională că lucrurile se vor rezolva de la sine. Nu au cum.
Ce trebuia făcut?
Singura modalitate prin care noi putem să rezolvăm problema era dacă făceam testare în numere mari, dar nu am crescut semnificativ testarea. Dacă făceam anchetă epidemiologică riguros, dar nu am făcut pentru că personalul DSP-urilor a rămas mic, nu am alocat fonduri, anchetele epidemiologice se fac în continuare doar de către medici, ceea ce e o greșeală.
Trebuia să urmărim izolarea cazurilor acasă, ceea ce ținea tot de personalul DSP. Apoi, disciplina purtării măștilor în spațiile publice și distanțarea socială menținută continuu, care să se facă prin campanii de informare și educare continuă. Iar pentru cei care nu pot sau nu vor să înțeleagă, prin amenzi.
Toate acestea puteau să prevină închiderea.
Am ajuns unde am ajuns. Considerați că ar trebui impusă închiderea în acest moment și unde?
Acolo unde se depășește 3 la mie ar trebui ar trebui instaurat lock-down pentru a scădea numerele.
În toate țările cu un control bun al epidemiei – Noua Zeelandă, Vietnam, Singapore, Coreea de Sud, s-a făcut prin metode nonfarmaceutice, prin prevenție înainte de infecție și imediat după infecție.
Nu înțeleg de ce Ministerul Sănătății nu suplimentează numărul de posturi non-medicale din DSP. Degeaba le suplimentezi cu o mie de medici pentru că nu ai de unde să-i inventezi peste noapte. Pentru a forma un medic epidemiolog îţi trebuie 10 ani de educație.
Ar trebui să se facă protocoale standardizate pentru anchete epidemiologice. Și ele ar trebui să fie chiar publice pentru ca anchetă epidemiologică să poată face oricine urmează protocolul.
Indicațiile nu sunt standardizate: ce faci, cum te comporți? Oamenii sună zile întregi și dacă tu le spui după câteva zile că e posibil să fi fost expus unui caz confirmat e târziu, pentru că omul respectiv a interacționat deja cu alții.
Puteţi citi interviul integral AICI.