Sprijinind Turcia, SUA vor o UE divizată

WIENER ZEITUNG consideră că dacă şeful Casei Albe va reuşi să restabilească bunele relaţii ale Americii cu restul lumii, raporturi compromise în timpul administraţiei Bush, atunci va crea premize favorabile pentru rezolvarea problemelor lumii. Aceasta nu va fi însă de ajuns. La el acasă, Obama va fi măsurat în funcţie de capacitatea sa de a folosi noul val de simpatie pentru America, în scopul impunerii intereselor americane. La summitul NATO, Obama a fost deja întrebat de ziarişti americani, dacă nu cumva europenii s-au eschivat de solicitările Americii, prin modestele contribuţii anunţate pentru misiunea din Afganistan. Iar la Moscova, Bruxelles, Teheran şi Orientul Apropiat se vor găsi cu siguranţă unii dispuşi să pună la încercare răbdarea manifestată de Obama în politica externă. Testul balistic nord-coreean a fost doar începutul.

THE INDEPENDENT, care apare la Londra, consideră că susţinerea clară anunţată de SUA pentru integrarea Turiciei în UE nu este privită cu ochi buni la Paris şi Berlin. Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Nicolas Sarkozy au respins teza potrivit căreia această ţară musulmană, cu peste 80 de milioane de locuitori, ar fi sortită unei rapide admiteri în familia europeană. Preşedintele Obama a fost probabil prea puţin diplomat când a decis să sprijine fără rezerve şi integral solicitările Ankarei de admitere în UE. "Totuşi, avertizează ziarul, nu trebuie să ne facem iluzii. Nu este în interesul Europei, să trântească uşa în nasul Turciei."

Cotidianul francez LE FIGARO scrie referitor la aceleaşi raporturi turco-americane: Susţinând admiterea Turciei în UE, Barack Obama rămâne fidel poziţiei americane tradiţionale referitoare la ţara de la Bosfor, aşa cum fusese ea formulată şi de George W Bush. Este iritant pentru toţi aceia care se opun amestecului Americii într-o chestiune care nu-i priveşte decât pe europeni. Din perspectiva Washingtonului, ar fi un dezavantaj ca Europa, cu cei 500 de milioane de locuitori ai săi, să dezvolte o voinţă politică aptă să intre în concurenţă cu cele două superputeri ale viitorului, America şi China. Poziţia liderului american este de înţeles. Europa are însă datoria de a vedea lucrurile diferit.

Ziarul catolic francez LA CROIX conchide: " După reacţiile de respingere manifestate de francezi şi germani cu privire la admiterea Turciei în UE, a existat aşteptarea ca Barack Obama să manifeste mai multă reţinere la Istambul. Această aşteptare a nesocotit însă principiile în baza cărora Obama vrea să dezvolte America. El mizează pe anticolonialism şi multiculturalism, pe o mai bună integrare a ţărilor dominate de musulmani în concertul naţiunilor."

Această idee este reluată şi de SÜDDEUTSCHE ZEITUNG care apare la München. "Barack Obama a promis lumii musulmane raporturi noi cu America. În parlamentul de la Ankara, şeful Casei Albe a declarat răspicat că ţara sa nu este în război cu Islamul. El a continuat: De acum înainte, administraţia de la Washington va şti să asculte cu maximă atenţie, şi se va comporta cu respect chiar şi atunci când va fi de altă părere."

Schimbare de temă. Referitor la succesul obţinut la alegerile de duminică de formaţiunea preşedintelui moldovean Vladimir Voronin, ziarul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, titrează: "Republica Moldova este ferm în mâinile comuniştilor". Dat fiind că Partidul Comunist a obţinut jumătate din voturi, şi-ar putea asigura în Parlament o majoritate de trei cincimi, dominând în viitoarea legislatură întreaga viaţă politică. Dar, încotro se va îndrepta Republica Moldova sub comunişti? Unii analişti afirmaseră înainte de scrutin că o victorie a opoziţiei ar însemna o întărire a instituţiilor democratice şi a influenţei occidentale, în timp ce victoria comuniştilor ar însemna sporirea influenţei Rusiei. Voronin, scrie ziarul, vorbeşte în termeni confuzi, despre o Moldovă europeană. Iar UE speră să poată impune progrese prin parteneriatul cu Europa de Est, care include şi Republica Moldova.

Autor: Ioachim Alexandru
Editor: Robert Schwartz