„Statul de drept constituţional, neconsolidat în România »

Autorul articolului apărut în ediţia on-line a cotidianului Neue Zürcher Zeitung constată că spre deosebire de perioada imediat post comunistă, când România era criticată pentru copii străzii şi căminele mizere de orfani, acum ţara este adesea acuzată în mod pauşal de corupţie. Reprezentantul de frunte al corupţie post comuniste este nimeni altul decât fostul premier Adrian Năstase care s-a folosit cu neruşinare de puterea politică în propriul său folos. Din acest motiv, arată autorul, el a fot nevoit în cele din urmă să demisioneze atât din funcţia de şef al partidului cât şi din cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor. De atunci contra lui Năstase există zece acţuiuni penale sub învinuirea de abuz în serviciu şi mită. În ceea ce-l priveşte, Năstase se consideră a fi o victimă politică. Adepţii săi însă au continuat să-l suţină, aşa încât acum se profilează posibilitatea chiar a unei noi candidaturi la alegerile viitoare.

În iulie Comisia europeană cerea în mod expres României să combată mai energic corupţia, mai ales la nivel înalt, atrage atenţia autorul. Din 2006 Autoritatea naţională anticorupţie a deschis acţiuni penale în 16 cazuri în rândul unor parlamentari în funcţie sau demisionaţi şi a unor miniştri. Au mai fost puşi sub acuzaţie 11 politicieni de frunte regionali şi locali, 17 procurori şi judecători, un secretar de stat, un consilier în Ministerul Sănătăţii şi 28 de directori de întreprinderi. Până astăzi aceste cazuri nu au fost rezolvate. În aceiaşi perioadă autorităţile au înregistrat 127 de puneri sub acuzare sub învinuirea de delapidare a fondurilor Uniunii Europene. Doar în 11 cazuri a fost pronunţată sentinţa.

Uniunea Europeană a apreciat profesionalitatea autorităţii anticorupţie sub conducerea lui Daniel Morar. Din cauza conflictului permanent între preşedinte şi premier, în august mandatul de patru ani a lui Morar nu a mai fost reînnoit.

Prognozele despre rezultatul alegerilor din 30 noiembrie

suntdeocamdată premature, dar social-democraţii în

frunte cu fostul ministru de externe Mircea Geoană se

consideră deja a fi învingători. Dacă ar fi aşa, atunci lupta

contra corupţiei la nivel înalt va fi pierdută, citează autorul

pe jurnalistul Dan Tăpălagă. Autorul se referă şi la fostul

ministru de justiţie Monica Macovei, care consideră că în

România justiţia nu este reformată cu adevărat şi

constată în rândul alegătorilor o stare de lehamite politică,

un rol nefast după părerea ei avându-l în parte şi mass

media locală.

Concluzia autorului: în România, membră a Uniunii

Europene statul de drept constituţional este departe de a

fi consolidat.

În justiţie şi în administraţia publică este nevoie urgent de

aplicarea unor reforme. Nu este vorba, atrage atenţia

autorul

despre legi noi, ci de mai mult profesionalism din partea

judecătorilor, procurorilor şi funcţionarilor de stat,

formarea lor cerând însă mult timp. Urmărirea în justiţie a

cazurilor de corupţie trebuie să rămână însă o prioritate

maximă stringenţă.

În decursul anilor în România, un strat social mic de foşti

Activişti a reuşit să se îmbogăţească spectaculor peste

măsură, lăsând impresia că în capitalism guvernează

doar legea darwinsimului social. Pofta de putere şi

înavuţirea reprezintă şi

astăzi caracteristici ale societăţii româneşti, reflectate în

mai

toate domeniile, de la construcţii la circulaţie şi populism

politic.

Deocamdată în România nu s-a înţeles, constată autorul

articoului apărut în NZZ, că lăcomia nemăsurată şi

îmbogăţirea peste măsură trebuie să fie atunci când

legea este încălcată, pedepsite ca atare.