Strategie UE pentru sănătatea animală

Adoptată pentru perioada 2007-2013, strategia se aplică tuturor animalelor aflate pe teritoriul UE şi acoperă, în acelaşi timp, aspecte legate de bunăstarea animalelor. Prevenirea este în centrul strategiei, punându-se accentul pe măsuri de precauţie, pe supravegherea bolilor, controale regulate şi cercetarea ştiinţifică.

Bernard van Goethem, reponsabil de protecţia animalelor din cadrul Comisiei Europene:

"Există lucruri diferite care trebuie luate în considerare: boala în sine, obligaţiile internaţionale pe care le avem şi măsurile pe care fermierii le pot implementa la nivel local. Aceste măsuri trebuie integrate pentru a reduce cât putem în viitor cheltuielile impuse fermelor cât şi zonelor afectate."

Beneficiind de un buget mediu anual de 400 de milioane de euro, strategia urmăreşte să protejeze şi să promoveze, sănătatea publică, siguranţa alimentară, sănătatea animală, dezvoltarea economică în sectorul animalier şi practicile viabile privind creşterea şi bunăstarea animalelor.

Mai mult, Uniunea Europeană este interesată de introducerea unor noi metode de sacrificare a animalelor.

În baza noilor norme propuse de Comisia Europeană, abatoarele vor fi obligate să monitorizeze animalele după asomare, pentru a se asigura că acestea nu îşi revin înainte de a fi sacrificate. Se porneşte de la principiu că animalele nu trebuie să sufere nejustificat fiindcă sunt fiinţe şi nu lucruri. De ce nu trebuie să sufere animalele? Dincolo de asta, prezenţa fricii poate dezvolta un hormon toxic care ar dăuna sănătăţii oamenilor. Iată un motiv foarte practic şi în acelaşi timp necunoscut pentru mulţi dintre cetăţeni. De exemplu, puii imobilizaţi şi îngrăşaţi artificial pot dăuna sănătăţii.

Conform site-ului CE, în fiecare an, pe teritoriul UE, sunt sacrificate pentru producţia de carne aproximativ 360 de milioane de porci, oi, capre şi vite şi câteva miliarde de păsări. Alte 25 de milioane de animale sunt sacrificate pentru blană, iar în incubatoare se sacrifică aproximativ 330 de milioane de pui de o zi.

Este necesar ca abatoarele să asomeze animalele înainte de sacrificare pentru a evita, pe cât posibil, durerea şi suferinţa acestora. Însă normele privind tehnicile de asomare nu au fost modificate din 1993. Aceste norme nu mai sunt la zi cu progresul ştiinţific şi tehnologic şi nu iau în considerare aspectele care ţin de bunăstarea animală.

Propunerea Comisiei nu interzice niciuna dintre metodele de asomare, ci limitează utilizarea anumitor tehnici. De asemenea, admite faptul că oamenii de ştiinţă au rezerve faţă de lipsa de cruzime a două metode (gazarea cu dioxid de carbon şi electrificarea în baie de apă ), dar în acelaşi timp, recunoaşte că nu există alternative comerciale.

Propunerea trebuie să fie aprobată de guvernele celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Abatoarele din ţările terţe care efectuează exporturi către UE vor fi obligate să respecte norme identice.

Consumaţi numai pui veseli şi aşa aveţi grijă în primul rând de sănătatea d-voastră!