Un semnal împotriva lui Trump

Nimeni nu s-a referit în mod direct, mulți chiar au evitat cu bună știință să îi rostească numele, dar summitul, la care au participat statele UE și 21 de țări din Asia, reprezintă o contrapondere pentru multe din ideile lui Donald Trump. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, le numește "teme la care trebuie să lucrăm împreună", precum "combaterea modificărilor climei", susținerea "comerțului liber și echitabil, pus sub semnul întrebării în anumite zone, de anumite persoane" ca și susținerea "multilateralismului, care nu mai este de la sine înțeles, ca pe vremuri". Toate cu referire clară la Trump.

Poziția cancelarei Merkel este asemănătoare: "Summitul arată că statele care participă, toate dorindu-și un comerț reglementat, recunosc multilateralismul. Ceea ce reprezintă un semnal important." Pentru Angela Merkel contează să "evidențiem că dacă unul profită, poate profita și celălalt". Și aceasta a fost o referire la atitudinea ofensivă a lui Trump, care tocmai se îndreaptă către un război comercial cu China. În timp ce Trump pune sub semnul întrebării sau pune capăt acordurilor comerciale în vigoare, UE acționează exact în sens contrar: a semnat acorduri de liber schimb cu Coreea de Sud și Japonia, iar la acest summit s-a alăturat și Singapore. Declarația finală a fost împiedicată de protestele împotriva altor acorduri - precum CETA cu Canada. După votul din Parlamentul European (aprobarea fiind dată ca sigură), acordul ar urma să intre în vigoare anul viitor. 

Probleme cu China

Singapore este primul stat membru al ASEAN care acceptă un astfel de acord cu UE. Bruxellesul negociază deja cu Vietnamul, Indonezia și alte trei state membre ale ASEAN pentru a obține înlesniri comerciale reciproce.

Întâlnirea dintre statele asiatice, printre care se numără și greii economiei mondiale, China și Japonia, numărul doi și trei în lume la capitolul PIB, și statele UE la care se adaugă Elveția și Norvegia are loc de două ori pe an.

În ciuda tuturor punctelor comune invocate, Merkel a abordat în discuțiile cu partenerii asiatici și teme precum drepturile omului.

Chiar și în schimburile comerciale există probleme în relațiile cu anumite state asiatice, în mare parte generate de divergențele politice. UE a anunțat că nerespectarea drepturilor omului de către Cambodgia va atrage pierderea înlesnirilor comerciale de care beneficiază statul pe piața internă europeană. Situația s-ar putea aplica și în relația cu Myanmar. În cazul acesta este vorba despre drepturile minorității rohingya. Tema nu va fi direct abordată în discuțiile oficiale de la Bruxelles. Mai multe organizații cosideră "revoltător că șefii de guverne die Europa și Asia nu au trecut pe agendă cea mai gravă criză umanitară din lume - situația minorității rohingya," după cum se arată într-o declarație comună.

Probelemele cu gigantul China sunt, de exemplu, ceea ce Bruxellesul numește supracapacități și vizează mai ales oțelul. China poroduce și folosește deja jumătate din oțelul din întreaga lume, după ce a redus la insistențele UE producția. Europenii nu sunt însă mulțumiți și solicită statului să nu mai sprijine producția de oțel. China a reușit însă să modifice o formulare dură care o viza în comunicatul final. În mod interesant, în relația cu China, europenii au o poziție similară cu Donald Trump.

Și Brexitul este pe agendă

Întrebat de un jurnalist dacă summitul este anti-Trump, premierul luxemburghez, Xavier Bettel, a respins ipoteza: "Nu, nu facem nimic anti. Trebuie să colaborăm. Găsesc că este greșit să ai mereu senzația că trebuie să fii împotriva cuiva, adică anti-Rusia, anti-China și anti-Trump. Ar trebui să căutăm punctele comune, în loc de a ne concentra pe probleme."

Și Brexitul este o temă pe agenda summitului. Akio Toyoda, șeful gigantului japonez Toyota, care are fabrici în Marea Britanie și alte state europene, a avertizat asupra efectelor negative ale Brexitului. Se impune evitarea "cu orice preț" a unui Brexit fără un acord clar, a susținut în declarația scrisă Toyoda, adăugând că centrele de producție de pe cele două maluri ale Canalului Mânecii au nevoie, dată fiind interdependența din procedul de producție, de "un regim comercial neîngrădit între Marea Britanie și Uniunea Europeană".