Tătarii din Crimeea îi acuză pe ruşi că le-au luat tot

Cheket Kabulajev obişunieşte să-şi bea cafeaua într-un local din apropierea palatului Hanilor Crimeii din Bağçasaray. De la declanşarea conflictului din Osetia de Sud şi Abhazia a observat că vechii clienţi ai localului devin tot mai neliniştiţi.

"De ce? Pentru că, mai nou, apare tot mai des întrebarea dacă Crimeea ar trebui să aparţină în continuare Ucrainei sau ar trebui alipită la Rusia. Iar lucrul acesta ne pune pe noi, locuitorii peninsulei, într-o situaţie dificilă."

Chevket Kabulajev este redactor-şef al cotidianului "Avdet". Clienţii localului comentează un articol din ziar. În fotografia de sub titlu poate fi văzut un mormânt profanat. Un bărbat explică:

"În ultima vreme tot mai multe cimitire au fost devastate, iar 240 de morminte au fost profanate. De ani de zile ne confruntăm cu asemenea acte de vandalism."

Chevket Kabulajev şi ceilalţi clienţi ai cafenelei aparţin comunităţii de tătari deportaţi de Stalin în 1944 în Asia Centrală. După destrămarea Uniunii Sovietice, supravieţuitorii şi copii acestora s-au întors în peninsulă unde, din păcate, nu s-au simţit bineveniţi:

"După deportarea noastră, Crimeea a fost populată cu ruşi care ne-au luat proprietăţile, ţara, jucăriile copiilor...tot! În ziua de azi populaţia se compune 90% din ruşi."

Intenţiile Rusiei sunt evidente - susţin anumiţi experţi

Acum se crede că tătarii îşi vor casele înapoi, iar autorităţile sunt reticente în a trece în Cartea Funciară terenurile achiziţionate de membrii acestei comuntăţi. Nici deschiderea unor şcoli nu este uşoară. În plus, din cei 265.000 de tătari reîntorşi în Crimeea doar 66.000 au reuşit să-şi găsească o slujbă. De curând, comunitatea rusă a început să pledeze pentru organizarea unui referendum în care populaţia să decidă dacă doreşte să aparţină Ucrainei sau Rusiei.

La Sevastopol este ancorată flota rusească de la Marea Neagră. Serghei Kulik de la institutul independent pentru securitate în bazinul Mării Negre "Nomos" vede în comandamentul flotei adevăraţii vinovaţi pentru tensiunile existente:

"Flota alimentează atmosfera pro-rusă din Crimeea, în special forţele separatiste. În ziarul comunităţii ruseşti, articolele nu pot fi catalogate decât drept jigniri la adresa Ucrainei. Sediul partidului se află în clădirea comandamentului, iar ziarul este tipărit în tipografia flotei."

Pentru Serghei Kulik jocurile politice sunt evidente. Se doreşte provocarea tătarilor din Crimeea la acţiuni împotriva populaţiei ruseşti din peninsulă astfel încât Moscova să aibă un pretext de intervenţie similară celei din Georgia.

"Noi tătarii ne vom apăra împotriva Rusiei cu toate mijloacele", spune un client al cafenelei din Bağçasaray, iar răspunsul lui la întrebarea: "ce înseamnă asta mai exact?" sună ca o declaraţie de război:

"În situaţia actuală numai Dumnezeu ştie ce se va întâmpla. Nu pot să spun decât că în ciuda majorităţii ruseşti Crimeea este o republică autonomă şi ţara tătarilor crimei."