1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

TERRA INCOGNITA - Cehia - idei de afaceri: cluburi în buncăre

13 august 2009

Cartierul Zizkov din Praga este renumit pentru barurile şi cluburile sale. În această zonă, regimul comunist a construit în anii `50 un tunel lung şi un buncăr anti-atomic, în cazul unui al treilea război mondial.

https://p.dw.com/p/J977
Imagine: DW/Alexis Rosenzweig

„Este un loc deosebit, la modă, iar oamenii vin aici să se distreze”. DJ Sayuz este mândru că-şi poate face meseria într-unul din cele mai noi cluburi din Praga. Localul nu este uşor de găsit: o uşă micuţă într-un zid uriaş de beton deasupra căreia atârnă o reclamă cu inscripţia „Amigo” - destul de greu de desluşit după căderea nopţii. În buncărul Parukarka nu ajungi în nici un caz printr-o coincidenţă, ci trebuie să vii cu cineva de-al casei. Odată trecut de uşă, cobori minuten-n şir pe nişte trepte spiralate. La întoarcere trebuie să ai grijă să nu fi consumat prea mult alcool, altminteri nu mai reuşeşti să le urci. Prima surpriză: lângă scara de beton se găseşte un panou pentru căţărat. Câteva trepte mai jos încep să se desluşească primele sunete.

Terra Incognita Prag
Imagine: DW/Alexis Rosenzweig

Buncărul Parukaşka a fost construit în 1955 şi este un adevărat labirint situat sub parcul cu acelaşi nume, din sectorul 3 al capitalei. Spaţiul dat în folosinţă la începutul lui 2007 pentru expoziţii, concerte şi petreceri nu reprezintă decât a şasea parte din această construcţie uriaşă. Michal Teşinkski, alias Mikky, este iniţiatorul acestui proiect pentru care a purtat negocieri timp de trei ani cu autorităţile locale. „Cel mai greu a fost să obţin autorizaţia de construcţie. E greu să îndeplineşti toate normele europene…Cred că ar fi fost mai uşor să dărâm totul şi să reconstruiesc decât să obţin autorizaţia…Până am obţinut aprobare de la pompieri a durat un an. A trebuit să închiriez şi alte buncăre ca să pot face ieşirea în caz de incendiu. De fapt, asta era marea problemă” – povesteşte el.

Chiria pe care Mikky trebuie s-o achite la primărie este simbolică: 500 EUR pe lună. Oricum, în caz de urgenţă, omul de afaceri este obligat să evacueze spaţiul imediat. „În contractul de închiriere este prevăzut că trebuie să părăsesc spaţiul în maximum 48 de ore dacă se declară stare de necesitate. Dar deja am scris la administraţia oraşului că, în caz de război, ar fi mai plăcut să avem asemenea adăposturi. Sunt mult mai bune decât nişte ziduri de beton goale…Încă n-am primit nici un răspuns, dar i-am rugat să facă o excepţie în cazul acesta.”

Terra Incognita Prag
Imagine: DW/Alexis Rosenzweig

Căţărător pasionat, Mikky şi-a instalat pe lângă trepte un panou lung de 18m. În interior buncărul arată ca un local normal, dar fără ferestre. Cele două încăperi în care sunt montate scene au o capacitate de 250 de persoane. Pentru Jarda Şveiks, tehnician de sunet, buncărul Parukaşka este cel mai bun club din oraş pentru că izolaţia fonică este perfectă: „În prezent, în Praga, există probleme cu programul de funcţionare. În multe cluburi nu se mai susţin concerte după orele 22:00 pentru că vecinii fac reclamaţie. Aici, în buncăr, această problemă nu există; putem să facem ce vrem toată noaptea. Dezavantajul e că localul este destul de micuţ şi că se află la mulţi metri sub pamânt, dar – în acelaşi timp – acesta e şi un aspect interesant”

De cele două spaţii subterane beneficiază uneori şi anumite organizaţii non-guvernamentale cărora li se permite să organizeze aici anumite manifestări. Totodată, mai există şi cupluri care vor să-şi facă nunta în buncăr. Locul nu îi atrage numai pe cehii care trăiesc în capitală, ci şi pe turiştii care vizitează Praga precum Thierry, un canadian care-şi bea berea liniştit în colţul barului. „Îmi place aici. Locuiesc în apropiere şi-am venit să arunc o privire. O să mă întorc aici cu prietenii mei (…) Cred că e o idee bună să organizezi concerte aici. Nu-mi fac griji din pricina siguranţei. Singura problema e că sunt puţin claustrofob, dar în clipa asta merge…”

Autori: Alexis Rosenzweig, Claudia Stefan

Redactor: Laurentiu Diaconu