Traian Băsescu: Înţelegerea de la Helsinki (1975) a garantat ani buni de pace în Europa

El a amintit că pe agenda discuţiilor din capitala României se vor afla printre alte subiecte, o linie clară de parcurs pentru Ucraina şi Georgia, securitatea energetică şi statutul provinciei Kosovo. Cu privire la acest ultim punct, şeful statului a menţionat că-i sfătuieşte pe partenerii europeni să nu recunoască drepturi colective pentru minorităţi care ar putea crea probleme şi în alte regiuni.

Una dintre cele mai importante sarcini ale Alianţei Nord – Atlantice este lărgirea NATO. „Va fi o decizie politică bazată pe merite, dar va depinde şi de contextul regional”, a spus preşedintele român, subliniind că „ este timpul pentru Albania, Croaţia şi Macedonia să se alăture Bulgariei şi României, Greciei şi Turciei în cornerul de sud - est al alianţei.”

Privind statutul provinciei Kosovo, preşedintele a spus că se încercă „impunerea unor drepturi colective, un concept care depăşeşte standardele internaţionale şi actualele graniţe ale Europei şi care poate crea un precedent riscant”. Traian Băsescu a mai adăugat că, în afara unei rezoluţii a Consiliului de Securitate sau a unei înţelegeri între Priştina şi Belgrad, România nu este în măsură să recunoască provincia Kosovo. Serbia este o regiune cu o cultură bogată şi cu un viitor promiţător dar liderii sârbi s-ar confrunta cu o situaţie complexă pentru democraţie. Pe de altă parte, poporul sârb trebuie să înţeleagă că aderarea la Uniunea Europeană se va face pe un set de valori şi nu este o problemă de „afaceri”.

Regiunea Mării Negre va fi un alt subiect pe agenda NATO din 2 - 4 aprilie de la Bucureşti. Guvernele şi oamenii din aceste ţări caută securitatea şi o viaţa mai bună, confruntându-se cu conflicte îngheţate sau crime trans-frontaliere, a spus preşedintele:

„Intersecţia din Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu este un centru pentru comerţ, energie şi legături de transport. Reformele şi în general transformările democratice sunt de necontestat în această regiune, dar provocări rămân, şi asistenţa NATO este în continuare necesară.”

Preşedintele a spus că Georgia şi Ucraina au fost invitate la Bucureşti, NATO trimiţând un semnal pozitiv pentru popoarele acestor ţări. NATO ar trebui să le ofere un plan de acţiune, asta neimplicând aderarea automată, ci doar atunci când sunt îndeplinite criteriile necesare.

Printre ţările menţionate a avea legături cu NATO, Traian Băsescu a amintit Moldova, Armenia şi Azerbaijan.

Privind Rusia, preşedintele a subliniat dorinţa aliaţilor de a lupta împreună împotriva terorismului precum şi de a întări democraţia şi stabilitatea în zona euro-atlantică, referindu-se explicit la îndeplinirea obligaţiilor luate prin tratatul de la Istambul. (retragerea trupelor din Republica Moldova, n. red.).

De succesul NATO în Afganistan va depinde viitorul luptei împotriva terorismului şi propria noastră apărare, preşedintele confirmând prezenţa în continuare a trupelor româneşti în Kabul.