TTIP: Comerţ liber chiar cu orice preţ?

600 de autobuze şi cinci garnituri de tren speciale cu destinaţia Berlin. În capitala Germaniei este programată cea mai mare demonstraţie anti-TTIP de până acum. "Ne temem că parteneriatul cu americanii va duce la scăderea standardelor în domeniul poluării şi că vor apărea metode care vor îngreuna procesul de stabilire a unor asemenea standarde", afirmă Karl Bär, reprezentant al Institutului pentru Protecţia Mediului din München.

La polul opus, reprezentanţii economiei îşi pun mari speranţe în acordul de liber schimb cu SUA. Conform acestora "TTIP este un element important în menţinerea prosperităţii şi a importanţei economice a Europei pe piaţa globală", susţine Felix Neugart de la Uniunea Camerelor de Industrie şi Comerţ (DIHK).

Deşeuri sau furaje?

Începând din 2013, UE şi SUA negociază cu uşile închise termenii "programului de redresare economică" numit "Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii". Scopul declarat al acordului ar fi simplificarea standardelor prin intermediul aşa-numitei "cooperări în domeniul reglementărilor". Pentru protecţia mediului în Uniunea Europeană, acordul implică şi riscuri: standardele de mediu ar putea scădea, iar caracteristicile de mediu ale produselor vor fi periclitate.

Standardele europene sunt mult mai severe comparativ cu cele din americane, mai ales în sectorul chimic. De exemplu, multe pesticide folosite în SUA sunt interzise în Uniunea Europeană. Şi multe valori-limită sunt mult mai mici în Europa ca în America. În 2012, o mare cantitate de porumb pentru furaje contaminat cu micotoxine (Aflatoxina B1) care în Europa ar fi trebuit aruncat la gunoi a fost trimisă peste ocean ca furaje pentru animale.

Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmström, apără parteneriatul cu SUA. Niciun produs care nu corespunde standardelor europene nu va ajunge în UE - declara în luna aprilie a acestui an doamna Malmström.

Propunerile Germaniei

TTIP nu vizează numai armonizarea şi recunoaşterea reciprocă a standardelor existente ci şi stabilirea viitoarelor reglementări în domeniu. Mulţi apărători ai mediului se tem că, la presiunile SUA, Uniunea Europeană va accepta şi standarde îndoielnice. Autoritatea federală pentru protecţia mediului propune verificarea sistematică a sectoarelor şi condiţiilor în care cooperarea în domeniul reglementărilor poate avea efecte benefice asupra mediului pentru ambele părţi.

Protejarea investiţiilor este un alt aspect asupra căruia insistă apărătorii mediului. Firmele pot acţiona în judecată statele şi pot cere daune dacă acestea însăpresc reglementările privind protecţia mediului, de exemplu. O demonstrează cazul acordului nord-american NAFTA: în anii 90, o Curte de Arbitraj a obligat statul mexican la plata a 15,6 milioane de dolari despăgubiri din cauză că a refuzat să-i acorde unei firme americane permisiunea de a înfiinţa un depozit pentru deşeuri periculoase. Ministrul federal al Economiei, Sigmar Gabriel, şi colegul său francez Matthias Fekl au propus, la începutul acestui an, soluţionarea litigiilor la o curte de contencios economic.