Legile siguranţei în Turcia

Luptele corp la corp nu sunt defel rarisime în parlamentul din Turcia. Cu toate acestea, în ultimele două săptămâni, încăierările au fost mai aprige ca niciodată. Un parlamentar a căzut de pe scări, iar alţii s-au rănit grav în timp ce administrau, dar şi primeau pumni. Nici măcar ciocanul şi clopoţelul de şedinţă nu au scăpat, fiind transformate ad-hoc în arme de combatere a inamicului politic.

Păruiala din sala de plen a parlamentului a avut loc pe fondul dezbaterilor privind "pachetul pentru siguranţă internă", un mănunchi de sute de reglementări şi modificări legislative. Pe baza noilor legi, guvernul Davutoglu doreşte extinderea autorităţii poliţiştilor în cazul arestărilor şi percheziţiilor. Astfel, suspecţii reţinuţi în timpul demonstraţiilor pot fi ţinuţi în arest până la 48 de ore, înainte de a fi prezentaţi în faţa unui procuror sau judecător. Simultan, regulile privind folosirea armamentului din dotare de către forţele de ordine vor fi relaxate. De asemenea, nerespectarea interdicţiilor privind asunderea feţei, parţial sau integral, îi poate băga în închisoare timp de mai mulţi ani pe cei care folosesc eşarfe pentru a nu putea fi identificaţi de poliţişti.

În sprijinul noilor legi, premierul Davutoglu a argumentat că ele sunt absolut necesare pentru "protejarea sănătăţii cetăţenilor", respectiv evitarea distrugerii unor obiective publice, cum s-a întâmplat anul trecut în timpul demonstraţiilor kurde. Toate modificările legislative aflate în discuţie respectă cerinţele europene în domeniu, spun autorităţile turce. În plus, conform responsabililor de la Ankara, ar urma să fie introdus un mecanism de pedepsire a poliţiştilor care folosesc violenţa în mod nejustificat.

Avertismente

Partidele de opoziţie din parlament se tem însă că, folosindu-se de pachetul legislativ pe care îl propune, guvernul turc ar reuşi să folosească poliţia (aflată în subordinea Ministerului de Interne) împotriva criticilor care se opun regimului, suprimându-i. Prin urmare, opoziţia solicită insistent retragerea proiectului de lege. Însuşi fostul preşedinte, Abdullah Gül, co-fondator al partidului islamic-conservator AKP, a avertizat că legile cerute de guvern nu trebuie adoptate în forma actuală.

În pofida majorităţii zdrobitoare a AKP în parlamentul de la Ankara (312 din 550 de parlamentari), opoziţia foloseşte toate mijlocele pe care le are la dispoziţie pentru a întârzia dezbaterile privind noul pachet de legi. Astfel, până în prezent, din totalul de 130 de legi, au fost adoptate doar câteva. Însă este previzibilă imposibilitatea opoziţiei de a amâna adoptarea pachetului legislativ până cel târziu la sfârşitul lunii martie.

"Statul de drept va fi desfiinţat"

La fel alţi critici ai guvernului, Merin Bakkalci, secretar general al Fundaţiei pentru Drepturile Omului din Turcia, crede că, dacă legile vor fi intra în vigoare, ţara se va confrunta cu o catastrofă politică. "Statul de drept şi separarea puterilor în stat vor dispărea", a spus Bakkalci pentru DW. Ar fi pentru prima oară când armele justiţiei sunt predate poliţiei, puternic influenţată de mediul politic.

De asemenea, Bakkalci a catalogat drept "absurdă" argumentaţia guvernului, conform căruia, noile legi respectă în totalitate standardele europene. Convenţia europeană a drepturilor omului stabileşte clar şi fără echivoc, care sunt procedurile de respectat în cazul persoanelor suspecte aflate în arestul poliţiei.

"Convenţia nu face referire la faptul că arestaţii pot fi predaţi către justiţie abia după 48 de ore", a spus Bakkalci. De altfel, inclusiv UE, Europarat, precum şi organizaţiile Human Rights Watch şi Amnesty International şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la planurile guvernului de la Ankara.

În pofida masivelor controverse generate de proiect, guvernul nu dă semne că este dispus să accepte concesii substanţiale. În opinia sociologului Adil Gür, Davutoglu şi AKP vor continua să rămână intransigenţi. Din perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc la 7 iunie, abordarea premierului va da roade. Desigur, legile vor continua să fie aprig contestate, a spus Gür pentru Deutsche Welle. "Însă contestatarii oricum nu votează cu AKP", a adăugat acesta.

Adil Gür spune că protestele împotriva iniţiativei legislative a guvernului nu sunt riscante politic pentru Davutoglu. Alegătorii, spune sociologul, sunt interesaţi mai degrabă de perspectiva economică şi de negocierile de pace între statul turc şi rebelii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK.