Ulianovschi: Am înțeles mesajul partenerilor germani

Deutsche Welle: Domnule ministru, înainte de toate: cum îi merge domnului președinte Dodon după accidentul de duminică (9 sept.)?

Tudor Ulianovschi: Potrivit ultimelor informații, făcute publice chiar de președintele Igor Dodon, citat - ”totul este în ordine, fără traumatisme grave, nici la mine, nici la membrii familiei”. Poliția investighează cauzele producerii accidentului pentru a stabili toate circumstanțele acestuia. Din informația oferită de poliție, viața altor persoane implicate în accident este în afara oricărui pericol, toți care au avut de suferit au primit asistența medicală necesară.

Săptămâna trecută ați avut o serie de întrevederi la Berlin cu ministrul de stat pentru Afaceri Europene, Michael Roth, cu alți oficiali germani din sfera politică și economică. Cu ce mesaje v-ați intors la Chișinău?

În opinia mea a fost o vizită foarte productivă, deoarece am avut posibilitatea să facem un schimb direct de opinii asupra relațiilor moldo-germane la toate nivelurile, inclusiv executiv, parlamentar, cât și mediul de afaceri, academic, alte instituții și fundații germane. În cadrul discuțiilor am prezentat viziunile noastre asupra evoluțiilor bilaterale, măsurile întreprinse de autoritățile moldovenești pentru reformarea și modernizarea țării, implementarea obiectivelor asumate de noi în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, parcursul european al Republicii Moldova etc.

Consider că acest dialog direct și deschis ne va permite în viitor să identificăm noi soluții de cooperare bilaterală, deoarece am constatat cu interlocutorii că în relațiile moldo-germane există un potențial de cooperare nevalorificat, utilizarea căruia ne va permite să atingem noi valențe în relațiile noastre.

La rândul lor, oficialii germani au apreciat eforturile autorităților moldoveneşti în procesul de implementare a reformelor și a programului de dezvoltare a țării, realizarea obiectivelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, colaborarea cu organismele internaționale. E corect să precizez că au fost comunicate de asemenea unele îngrijorări în privința situației din R. Moldova. Interlocutorii germani au mai menționat că Berlinul va susține în continuare Republica Moldova, oferind toată asistența și expertiza atât în domeniul dezvoltării economice şi modelării proceselor necesare pentru reformele economice, cât și în problemele legate de soluționarea diferendului transnistrean.

În comunicatul de presă al ministrului de stat Roth se subliniază faptul că "Germania și Uniunea Europeană au nevoie de garanții că Republica Moldova respectă voința alegătorilor și supremația legii pentru a putea continua sprijinul pentru reformele moldoveneşti." Ce garanții le puteți oferi partenerilor germani, celorlalți parteneri din UE, pentru ca Moldova să beneficieze, în continuare, de sprijin în cadrul Parteneriatului Estic?

Am înțeles mesajul partenerilor germani și îl tratăm cu toată seriozitatea. În același timp, am explicat faptul că Moldova este decisă să facă tot ceea ce trebuie, inclusiv chestiuni care țin de îmbunătățirea legislației și de continuarea reformelor în justiție, în așa fel încât să ne apropiem cât mai mult de standardele și practicile europene.

Nu doar la Berlin, dar și în alte capitale europene am accentuat și vom accentua în continuare insistența și fermitatea Guvernului Republicii Moldova de a continua procesul de implementare a reformelor, chiar dacă unele dintre ele nu sunt populare, fiind criticate de oponenții noștri și de o parte din populație.

Putem spune că, în momentul de față, Parteneriatul Estic e suspendat? Sau doar a obosit și trebuie revigorat?

În opinia mea, pentru moment Parteneriatul Estic rămâne a fi un instrument atractiv și necesar statelor membre și trebuie continuat, doar poate cu unele adaptări şi concretizări, ţinând cont de evoluțiile geopolitice recente din regiune și din Europa per ansamblu. Sunt ferm convins că Parteneriatul Estic are un vast potenţial încă nevalorificat, că acesta poate contribui efectiv la apropierea noastră de anticamera UE.

În timpul vizitei dvs., la Chișinău s-a derulat acțiunea expulzării celor 7 persoane de origine turcă din administrația liceului Orizont. Operațiunea SIS a intrat în atenția UE. Comisarul european Hahn a declarat că guvernul și autoritățile moldovenești ar trebui să respecte statul de drept. A fost respectat statul de drept în acest caz?

Din informațiile publice, acțiunea respectivă s-a bazat pe informațiile privind legăturile persoanelor respective cu o grupare islamistă. R. Moldova tratează cu toată atenția astfel de riscuri de securitate și în permanență caută cele mai potrivite măsuri pentru a contracara astfel de amenințări. Trebuie să precizez de asemenea că, la solicitarea prim-ministrului Pavel Filip, așteptăm ca SIS să vină cu informații suplimentare despre operațiunea respectivă. Îmi exprim speranța că toate intervențiile respective au fost realizate în conformitate cu legislația națională și angajamentele țării noastre în diferite convenții internaționale.

Afectează criza politică internă de la București relațiile bilaterale moldo-române? Pe ce sprijin din România puteți conta, în calitate de "avocat" pentru integrarea europeană a Republicii Moldova? Cum va profita Republica Moldova de faptul că România va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor?

România a fost, este și sunt convins că va rămâne partenerul strategic al Republicii Moldova pe toate dimensiunile, indiferent de evoluțiile social-politice de la Chișinău sau București. Acest lucru a fost clar demonstrat, odată în plus, chiar zilele acestea, când a fost semnat Certificatul de finalizare a procesului de privatizare a Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz şi preluării acesteia de către Compania Transgaz România, urmare a tranzacţiei de vânzare-cumpărare. Ce înseamnă aceasta pentru Republica Moldova? În primul rând, imediat după încheierea acestei tranzacţii, în bugetul de stat vor fi încasate 180 milioane de lei, Transgaz urmând să investească circa 93 milioane de euro în construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, care va fi finalizată până la sfârşitul anului 2019. În acest mod Republica Moldova îşi va asigura nu doar securitatea energetică, dar şi se va conecta la piața energetică comunitară, una mult mai sigură și calitativă.

Sper foarte mult  că după preluarea de către România a președinției Consiliului UE, Republica Moldova va beneficia și mai mult de susținerea Bucureștiului atât în plan bilateral, cât și comunitar. Mai mult, în opinia mea, președinția României la Consiliul Uniunii Europene oferă Republicii Moldova posibilitatea să fie mai vizibilă pe agenda UE, lucru foarte important pentru noi când suntem într-un amplu proces de implementare a unor obiective majore asumate în raport cu partenerii de dezvoltare.

Exista o inițiativă PD de a introduce sintagma „integrare europeană” în Constituție, dar PD-ul nu are numărul necesar de voturi în Parlament pentru introducerea amendamentului în Legea Supremă. În plus, în fracțiunea PD sunt 14 ex-deputați comuniști care nu odată au blamat UE.  Dvs. cum credeți, ce șanse are această inițiativă?

În opinia mea, introducerea vectorului european de dezvoltare în Constituția ţării ar fi un lucru bun pentru viitorul țării. Această modificare a Constituției ar reduce din tentația partidelor și politicienilor să folosească geopolitica în scop electoral. Ar fi deci în beneficiul proceselor politice de la noi, eliminând ezitările care multă vreme au afectat modernizarea țării. Noi trebuie să fim siguri că oricare analiză care se face referitor la Republica Moldova, în special în ceea ce privește statul de drept, nivelul de democratizare, justiția, combaterea corupției, toate sunt în contextul viziunii Uniunii Europene, iar aceasta este imposibil de făcut în afara opţiunii europene care ar trebui fixată în Constituție.

Potrivit președintelui Parlamentului, Andrian Candu, inițiativa de a include în Constituție sintagma privind aspirațiile de integrare europeană ar putea să se regăsească pe agenda Legislativului pentru discuții pe parcursul următoarelor luni. Se caută în continuare soluții privind susținerea acesteia, deoarece majoritatea parlamentară nu dispune de numărul necesar de voturi pentru a modifica Constituția.

Iurie Leancă declara in 2014, la Bruxelles, imediat după semnarea Acordului de Asociere cu UE: „Suntem buni nu doar la declarații, dar și la îndeplinirea angajamentelor asumate. (...) Avem un calendar în ceea ce privește obținerea statutului de țară candidat la aderare. În 2015, urmează să depunem cererea de aderare la marea familie europeană”. Cererea nu a fost depusă, iar UE a suspendat finanțarea din cauza derapajelor antidemocratice și din cauza neimplementării reformelor asumate, în special în justiție. Cum s-a ajuns aici?

Declaraţiile se fac într-un anumit context, care nu este un invariabil și evoluează de cele mai multe ori independent sau în pofida intereselor sau obiectivelor unui actor politic sau altul, unui stat sau altul. Obiectivul integrării europene nu a dispărut de pe agenda autorităţilor, fiind după cum cunoaşteţi plasat în centrul programului de guvernare. Guvernare care a depus eforturi substanţiale pentru a redresa situaţia apărută în 2015 şi a diminua efectele asupra obiectivelor strategice ale ţării, în cazul dat integrarea europeană. Astfel, a continuat implementarea Acordului de Asociere, ţara noastră înregistrând evoluţii care nu pot să nu fie remarcate, inclusiv majorarea volumului exporturilor în UE, a companiilor care fac comerţ cu UE sau faptul că suntem una dintre primele ţări din Parteneriatul Estic care preia standardele Basel III în domeniul bancar sau îşi ajustează legislaţia în domeniul statistic la importante directive europene. Iar dacă este să analizăm ultimele evaluări ale nivelului de transpunere a legislaţiei europene prevăzute de Acordul de Asociere, vedem evoluţii mai mult decât pozitive, care la rândul lor demonstrează că, în linii mari, chiar dacă sunt domenii în care ritmul schimbărilor este poate mai lent decât am prevăzut, angajamentele asumate sunt implementate. 

Zilele trecute a avut loc o nouă întâlnire a președintelui Dodon cu liderul regimului separatist de la Tiraspol, Krasnoselski. În acest context a fost reluat și subiectul federalizării Republicii Moldova. Cât de realist este acest proiect favorizat de Moscova prin fostul "plan Kozak"?

„Planul Kozak” de reglementare a conflictului transnistrean, care prevedea, între altele, federalizarea Republicii Moldova, nu mi se pare deloc unul realist, având în vedere că acesta a fost respins încă în anul 2003, în rezultatul unor dezbateri aprinse în societatea moldovenească, precum şi al unor critici dure din partea celor mai influenți actori internaţionali.

Poziţia Chişinăului în această privinţă a rămas una neschimbată - problema transnistreană urmează să fie soluţionată în cadrul procesului de negocieri în formatul „5+2” prin elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Cu părere de rău trebuie să recunoaştem că, până în prezent, nu am reuşit să înregistrăm un progres substanţial în acest sens. Există însă mai multe motive serioase pentru a vorbi despre o apropiere continuă între cele două maluri ale Nistrului, având în vedere, în particular, înţelegerile convenite recent între Chişinău şi Tiraspol privind crearea condiţiilor necesare pentru ca tinerii din Transnistria să-şi poată continua studiile la universităţile europene, admiterea automobilelor din regiunea transnistreană în traficul rutier internaţional etc.

Visul politic al președintelui pro-rus, Dodon, este ca statutul de neutralitate al Moldovei să fie recunoscut de actorii internaționali. Cum comentați această abordare și de ce credeți că insistă președintele (inclusiv în cadrul vizitei la NATO) asupra acestei recunoașteri? Ce ar avea de câștigat Moldova în acest caz?

Preşedintele Dodon nu este primul şef de stat care şi-a pus un scop atât de ambiţios cum este obţinerea recunoaşterii pe plan internaţional a statutului de neutralitate al Republicii Moldova, consfinţit în Constituţia ţării noastre. Îmi amintesc de o tentativă similară a preşedintelui Voronin, întreprinsă încă în anul 2004, care, după cum se ştie, nu s-a încununat de succes. Noi trebuie să ne concentrăm pe ceea ce stă în puterea noastră, anume să menținem statutul de neutralitate. Aceasta putem face și vom face în continuare. Realitatea ne arată că e greu să influențăm comportamentul altor actori internaționali, care au alt nivel de influență și care au abordări diferite, uneori divergente, în ceea ce privește chestiunile de securitate.

Interviul a fost realizat de Robert Schwartz.