1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Unde duce ignorarea marii corupții? La trădare?

18 octombrie 2023

O justiție în favoarea infractorilor devine o justiție sub acoperire, care face totul pe furiș. O analiză de Sabina Fati.

https://p.dw.com/p/4XfhV
Imagine: Ute Grabowsky/photothek/picture alliance

Înalta Curte a găsit o nouă modalitate pentru a-i scoate nevinovați pe cei care se află în dosare de corupție, de trafic de persoane sau de droguri. Au fost folosite în ultimii ani metode diferite de a tergiversa, prescrie, bloca dosarele celor importanți, pentru a-i exonera de responsabilități, fiindcă legăturile lor duc prea sus, pentru că au făcut servicii importante în trecut sau pentru că ar putea fi utili în viitor.

O Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la clarificarea felului în care lucrează investigatorii sub acoperire aruncă în aer cel puțin 17 dosare ale Direcției Naționale Anticorupție, potrivit G4media.

Este vorba, în aparență, despre o clarificare adusă prevederilor Codului de Procedură Penală care precizează că procurorii sunt obligați să ceară mandat de la judecător atunci când introduc în anchetă un investigator sub acoperire, chiar dacă în prealabil au obținut deja un mandat de supraveghere tehnică. Clarificarea e pentru viitor, dar miza e pentru fapte deja întâmplate și dosare lucrate. Printre cele 17 cazuri enumerate de G4media.ro se află cel al fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, obligat să demisioneze anul trecut după ce le-a dat unor protejați subiectele unui examen de angajare. Divulgatorul a primit statut de colaborator al DNA cu identitate reală și l-a înregistrat pe ministru. Procurorul de caz ceruse mandat de supraveghere tehnică pentru a avea toate probele posibile, dar nu i-a solicitat judecătorului de libertăți și acceptul pentru folosirea colaboratorului sub acoperire. 

Decizia Înaltei Curți este obligatorie și poate compromite multe dintre anchetele despre traficul de droguri sau de persoane, anchete care nu pot descoperi cum funcționează astfel de rețele fără să aibă oameni în interior. Dar după cum arată un Raport al Departamentului de Stat al SUA, justiția autohtonă, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului sunt de prea multe ori de partea traficanților sau chiar în complicitate cu aceștia. 

Raportul făcut de experții americani arată de fapt și metoda care a dus la prescrierea unui număr impresionant de dosare, deși pedepsele pentru traficul sexual de copii și adulți sau viol mergeau până la 10 ani. Cele două decizii date pe rând de Înalta Curte și Curtea Constituțională în perioada iunie 2018-octombrie 2022 au modificat termenele de prescriere. Circa 5000 de dosare au fost închise în ultimul an, pe motiv că faptele s-au prescris: între ele fapte de mare corupție, violuri, trafic de persoane și chiar de droguri.

Cele două instanțe au găsit o portiță prin care demnitari corupți, traficanți și violatori să fie considerați nevinovați. A avut loc, de fapt, o amnistie mult mai generoasă decât își dorea chiar Liviu Dragnea în 2017. Anterior acestor hotărâri, prevederile permiteau o pauză în calculul termenului de prescripție în diferite perioade ale procesului judiciar, în care era nevoie de anchete mai amănunțite. În octombrie anul trecut, instanțele au schimbat metoda de calcul a termenului de prescripție, ceea ce a dus la amnistierea a mii de fapte, multe dintre ele făcute cu violență.

O soluție subtilă care poate duce la prescripția răspunderii penale e folosită și de liderii mai mult sau mai puțin oficiali din magistratură prin aranjamente mai puțin stridente, folosind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, există deja o tradiție în CSM să detașeze în aparatul său propriu judecători de la instanțe, într-un mod total netransparent iar aceste mutări pot fi recompense pentru buna purtare a unora (la CSM se câștigă mai bine, se lucrează mai puțin iar apoi promovarea se face mai repede) sau pot fi mișcări tactice în cazul judecătorilor de la curțile de apel unde se pronunță hotărâri definitive. Aceste detașări „pot însemna reluarea probațiunii, ceea ce poate conduce la prescripția răspunderii penale”, după cum explică într-un articol academic fosta judecătoare Andreea Chiș. 

Magistrații sunt azi mai puternici ca oricând, dar în loc să-și folosească energia în cauze istorice, unii, foarte influenți, intră în jocuri politice sau de interese trăgând după ei întregul sistem. Această fragilitate afectează nu doar Justiția, ci și echilibrul statului. Fiindcă subordonarea fără cauze nobile și ignorarea marii corupții care în istorie a mers adesea mână în mână cu trădare pot duce în vremurile tulburi de azi la riscuri majore.

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.