Va rămâne Republica Moldova fără gaz și lumină?

Ucraina și Federația Rusă nu au ajuns încă la o înțelegere privind încheierea unui nou contract de tranzit a gazelor rusești spre Europa. Una din cele mai afectate țări va fi Republica Moldova, deoarece nici până astăzi autoritățile de la Chișinău nu au găsit o alternativă de aprovizionare cu gaze. Mai mult decât atât, centrala electrică de la Cuciurgan, de unde Moldova ia 70% din energia electrică, riscă să nu mai poată funcționa. Și aici autoritățile nu au nici o soluție. Deși noua guvernare socialistă se arată optimistă, securitatea energetică a Republicii Moldova este pusă în pericol.

Dependenți de ruși

Republica Moldova rămâne în continuare dependentă de gazele din Federația Rusă, autoritățile nereușind să rezolve această problemă până în prezent. Situația s-a agravat și mai mult după ce, la începutul lui noiembrie curent, ministrul ucrainean al Energiei, Alexei Orjel, a declarat că Kievul este gata să sisteze tranzitul de gaz din Rusia. Potrivit acestuia, Ucraina beneficiază de o cantitate record de rezerve subterane proprii. La rândul său, Rusia a declarat că este pregătită să încheie un nou acord cu Ucraina privind tranzitul de gaz, însă există riscul ca livrările prin Europa să fie sistate.

Contractul dintre Ucraina și Rusia încetează la finele acestui an, iar tratativele par să fi intrat pe linie moartă. Astfel, una din cele mai afectate țări în urma acestui conflict este R. Moldova, care nu are nicio alternativă de aprovizionare cu gaze.

Autoritățile de la Chișinău par, însă, optimiste, declarând că există surse alternative de aprovizionare, dar care sunt mai mult fantasmagorice decât realiste. Ion Chicu, noul prim-ministru numit de președintele Igor Dodon, s-a aflat zilele trecute la Moscova, unde a discutat această problemă. Revenit la Chișinău, Chicu s-a grăbit să se laude că R. Moldova va importa gaze la prețuri mai mici.

„Am reuşit să ajungem la o înţelegere privind diminuarea semnificativă a preţului la gazele livrate de la 1 ianuarie 2020. După ce la 1 octombrie, aceste preţuri au fost micșorate cu circa 15 dolari, după 1 ianuarie 2020, preţul va scădea cu încă 50 de dolari şi va constitui circa 172-173 de dolari mia de metri cubi”, a precizat premierul Chicu.

Însă, experții de la Chișinău consideră că discuțiile despre micșorarea tarifului nu sunt un merit al eforturilor actualului Guvern, ci ţin de cotațiile de piață a gazelor.

„Nu știu care au fost parametrii sau ce au negociat autoritățile de această dată. Cel mai probabil, dacă nimic nu s-a schimbat în formula de calcul și pur și simplu datorită schimbării parametrilor formulei de calcul, care nu depind nici de Gazprom și nici de noi, ci de cotațiile pe piețele internaționale, prețul va scădea. În același timp, Gazpromul vrea să încheie un contract pe termen scurt de tranzit cu Ucraina, ca să reușească să își termine proiectele mari pe care le-au pornit - Nord Stream 2, în așa fel ca să nu mai aibă nevoie să tranziteze volume mari prin Ucraina”, a declarat pentru DW, Victor Parlicov, expert în energie.

Alternative doar pe hârtie

Gazul rusesc este furnizat Chișinăului în baza unui acord din 2008, care a fost actualizat în fiecare an, iar potrivit Agenției rusești TASS, în 2018, Gazprom a furnizat R. Moldova aproape 3 miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce constituie o creștere cu 8,4% faţă de 2017. Republica Moldova rămâne dependentă sută la sută de acest tranzit, iar alternative de aprovizionare sunt doar pe hârtie.

În pofida acestei crize, actuala guvernare se laudă că există alternativă, susținând că una ar fi crearea unui revers din conducta care duce spre Bulgaria sau de procurare a gazelor din rezervele Ucrainei. Mai mult decât atât, prim-ministrul de la Chișinău nu ia în serios aceste alternative, declarând după vizita la Moscova: „Când scenariul de înțelegere între Rusia și Ucraina va eșua, atunci va trebui să ne gândim la alternative de aprovizionare cu gaze a Republicii Moldova”.

Sergiu Tofilat, expert în energie, este de părerea că există o lipsă de informație și incertitudine în privința aprovizionării alternative cu gaze a R. Moldova.

„Dacă Rusia și Ucraina nu ajung la un acord noi avem două alternative. Este conducta din partea de nord a țării și noi teoretic am putea lua ceva gaz din depozitele ucrainene. Dacă sunt sau nu acorduri în acest sens și cât gaz putem lua de acolo nu cunoaștem. Teoretic am putea aproviziona partea de nord a țării și Chișinăul. În partea de sud nu avem alternative decât reversul, care ar putea fi importat invers din Balcani. Numai că Bulgaria trebuie să facă niște modernizări la rețea, să construiască un interconector și să pună o stație de pompare la frontiera cu România. Dar, nici aici nu cunoaștem care e situația și nu vedem nicio comunicare din partea Ministerului de la Chișinău. La fel este o lipsă de comunicare cu privire la ce fel de lucrări trebuie să facem la Moldovatransgaz, care întreține rețelele. Chiar dacă reușim să facem toate aceste schimbări apare întrebarea firească: de unde putem noi să cumpărăm gaz? În Balcani există gaz ca să îl cumpărăm, pentru că și Bulgaria și România importă?”, a declarat în exclusivitate pentru DW expertul.

O altă alternativă pentru R. Moldova ar fi finalizarea gazoductului Iași-Chișinău, dar lucrările pentru finalizarea acestuia au depășit termenii, darea în exploatare a acestuia fiind prognozată pentru 2021.

Nu-i gaz, nu-i nici lumină

Situația se poate agrava și mai mult deoarece actualmente R. Moldova cumpără 70% din energia electrică de la centrala de la Cuciurgan, situată în Transnistria, care consumă anual circa un miliard de metri cubi de gaz din Rusia. În situația în care această centrală nu va primi gaze, producerea de energie electrică va scădea brusc și ar putea duce la o criză energetică de proporții.

„Teoretic, centrala poate lucra atât pe gaz, cât și pe păcură sau cărbune. Dar, pentru gaze ei practic nu plătesc, decât la un tarif care ajunge în bugetul separatist. În cazul în care centrala va trece pe alt combustibil, automat vor crește și prețurile. Dacă vor rămâne fără gaz, noi tot nu știm dacă au alte surse să producă electricitate. Am putea teoretic importa din Ucraina, dar din șapte linii de interconectare șase trec prin Transnistria. Astfel, dacă centrala nu va lucra nu vom putea balansa sistemul. Astfel, dacă nu va fi combustibil, noi riscăm să rămânem și fără energie electrică”, a comentat pentru DW, Sergiu Tofilat.