Vine Mesia, dar...

Cât de puţin poate dura euforia în politica europeană se poate vedea zilele acestea în preambulul primei vizite a preşedintelui american Barack Obama pe bătrânul continent. Înainte şi imediat după alegerea sa în fruntea statului american, Barack Obama era de-a dreptul adulat de europeni, care îl priveau ca pe un Mesia capabil să concentreze speranţele mondiale de mai bine. Dar înaintea summitului G20 de la Londra, care se va desfăşura pe 2 aprilie, Europa este dominată de scepticism şi de o atitudine rezervată, din cauza crizei financiare şi economice globale. Va putea sau nu va putea Barack Obama să îndeplinească aşteptările întregii lumi?

Pieţele financiare au renunţat demult să îşi pună speranţe în reuniunea la nivel înalt a celor mai mari 20 de puteri economice ale lumii, iar SUA şi Europa sunt extrem de departe de o soluţie unitară de reglementare a pieţelor de capital. Industria auto europeană priveşte înmărmurită cum Barack Obama le retrage constructorilor GM şi Chrysler cecul în alb pentru redresarea concernelor şi cum spirala recesionistă le înghite şi mai mult. Unii lideri europeni, precum proaspăt detronatul premier al Cehiei, afirmă că SUA conduc lumea pe drumul către iad prin reţeta lor de rezolvare a crizei. Germania şi Franţa sunt puţin impresionate de apelurile de la Washington pentru adoptarea unor noi pachete de redresare a economiei. Clivajul dintre Europa şi America se măreşte constant.

Se pare că încrederea americanilor în dolar şi disponibilitatea viitoarelor generaţii de a plăti datoriile acumulate în prezent este mai mare decât de partea aceasta a Atlanticului. Dar disponibilitatea actualei administraţii de la Washington de a reglementa şi a asigura un control strict al pieţelor financiare pare mai degrabă o promisiune deşartă, decât un agajament serios.

Trebuie spus însă că prestaţia preşedintelui Obama în chestiuni de politică externă este însă impresionantă. În scurt timp a reuşit nu numai să se detaşeze complet de politica predecesorului său în ce priveşte centrul de detenţie de la Guantanamo, ci i-a oferit şi Teheranului posibilitatea unui dialog direct şi a ridicat şi blocada impusă de America convorbirilor NATO - Rusia. Cu privire la strategia în Afganistan, Casa Albă a renunţat în sfârşit la convingerea că soluţia exclusiv militară va putea pune capăt conflictului şi a introdus în limbajul american termenul de "reconstrucţie civilă". Toate acestea sunt măsuri la care Europa nici nu îndrăznea a spera cu doar câteva luni în urmă.

Aşadar pentru călătoria europeană a lui Barack Obama se recomandă optimism moderat şi prudenţă. Cu tact şi diplomaţie moderată se realizează mai multe decât cu acţionism sălbatic şi decizii doar de dragul de a le face. O nouă arhitectură a pieţelor financiare globale nu se face peste noapte. Dorinţa aproape iraţională de a găsi un adevărat lider mondial este poate de înţeles în aceste vremuri marcate de criză, dar din această recesiune nu ne va scoate decât raţiunea.

Autor: Daniel Scheschkewitz/ldc
Editor: Robert Schwartz