Vlad Mixich explică de ce mor atât de mulţi români de Covid

Faptul că Ministerul Sănătății este reactiv și că politicienii speculează periculos pandemia în scop electoral nu fac, nici ele, prea mult bine, spune expertul în politici de sănătate Vlad Mixich.

Acesta avertizează, într-un dialog cu SpotMedia.ro, că rata mortalității cauzate de COVID-19 este mare în România, dar iarăși nu e o surpriză: se moare de boli prevenibile sau tratabile de ani de zile, dar abia această criză ne face să simțim acut acest lucru. La fel cum am înțeles ce înseamnă infecțiile nosocomiale abia după tragedia de la Colectiv.

Ne trebuie mai multe doze de Remdesivir? O altă abordare a testărilor?

Vlad Mixich, avem iată aproape 3.000 de cazuri, multe decese, mulți pacienți în terapie intensivă și vești nu foarte încurajatoare din spitale. Nu mai sunt locuri în ATI, nu stăm prea bine nici în ceea ce privește dozele de Remdesivir. A scăpat România situația de sub control?

Depinde cum definim controlul. În acest moment, suntem, cum am mai zis și cu ceva vreme în urmă, în mod evident pe curba ascendentă a valului doi și indicatorul la care trebuie să ne uităm și care într-adevăr are darul de a ne speria este cel legat de numărul cazurilor internate la terapie intensivă.

Capacitatea existentă în România nu a fost încă depășită, dar există marile centre urbane, cum e Bucureștiul, de exemplu, unde această capacitate este foarte aproape de a fi atinsă, prin urmare, vedem și un început de transferuri ale pacienților din aceste centre unde paturile s-au ocupat către alte centre unde mai există paturi libere.

În privința Remdesivir-ului, cred ca aici e mai mult zgomot de fond combinat, evident, cu faptul că subiectul este intens politizat.

România este, din păcate, în condițiile unei furtuni perfecte, având în vedere că avem cea mai mare criză de sănătate publică pe fundalul unui an intens electoral. E utopic să sperăm că politicienii nu o vor exploata, deși este nociv că fac asta.

Spun că problema cu Remdesivirul este mai degrabă zgomot mediatic pentru că nu doar România are problema aceasta, în primul rând. Vorbim despre un medicament care este produs într-o cantitate limitată și sunt multe țări care au sau încep să aibă această problemă, inclusiv din Europa, deci nu e o problemă particulară.

Apoi, nu uitați că Remdesivirul nu vindecă COVID-ul, el este un tratament care poate ajuta, în anumite situații, la anumiți pacienți, dacă este administrat într-un anumit moment sau într-o anumită perioadă.

Că există unele persoane care comunică în spațiul public că e un dezastru că nu se dă Remdesivir, asta e altceva. Nu e bine, evident, ideal e să ai la îndemână tot arsenalul de medicamente posibile, dar nu ne putem referi la asta ca la un dezastru, cel puțin atâta timp că nu există dovezi clinice extrem de solide că acesta ar fi medicamentul care vindecă. Or, în prezent, aceste dovezi nu există.

Ca să merg în zona în care este o problemă reală, dar subiectul lipsește aproape complet din zona publică, ce face România și cum se pregătesc autoritățile ca să nu fie prinse pe picior greșit în momentul în care va apărea un vaccin sau un tratament curativ, cu adevărat, pentru COVID? Pentru că e nevoie de implicarea mai multor sectoare – cel farmaceutic, de transport, de distribuție, de partea de comunicare, de partea medicală.

Acel moment va veni mai devreme sau mai târziu, iar dacă România nu va fi pregătită, în blockstart, ca să avem toate piesele acestui puzzle aranjate, inclusiv mecanismele de prețuri, bugetul disponibil etc., atunci nu vom fi deloc printre primii pe listă care vor avea acces la aceste tratamente.

Această problemă nu este ușor de rezolvat, cere timp, cere conlucrarea mai multor actori instituționali, și din mediul public și din mediul privat, și nu am știință ca să fi început ceva consistent și cerent în zona asta.

Mai multe state europene reclamă o criză de Remdesivir. SUA au cumpărat cea mai mare parte a dozelor

Am avut două evenimente majore: redeschiderea școlilor și alegerile locale, ne pregătim acum pentru un nou tur de scrutin în decembrie. E vreunul din aceste două evenimente cauză pentru bilanțul pe care-l avem în aceste zile, pentru creștere, sau e prematur să gândim astfel?

Din punct de vedere științific, nu avem uneltele prin care să putem stabili cauzalități. Putem stabili corelații, dar cauzalități nu, deoarece sunt prea multe variabile în joc, plus că în România nu cred că există cineva care să facă asta.

Există studii făcute în alte țări care au reușit să stabilească astfel de corelații, dar nu au reușit să stabilească cauzalități, din aceleași motive. Există corelații între scăderea sau creșterea numărului de cazuri și anumite evenimente sociale, precum deschiderea școlilor.

Pe de altă parte, e la mintea cocoșului că deschiderea școlilor duce la creșterea numărului cazurilor, e evident asta. Nu uitați însă că hazardul, norocul joacă un rol considerabil în felul în care evoluează pandemia.

Citiți interviul integral accesând următorul link:România, în furtuna perfectă