Ziarele germane despre noul patriarh al României

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG titrează „Noul patriarh al bisericii româneşti trece drept „modernist” şi semnalează că Daniel Ciobotea a reuşit să se impună în faţa naţionaliştilor. Importanţa alegerii fostului mitropolit al Moldovei în fruntea bisericii ortodoxe române se evidenţiază, scrie ziarul citat deja, pornind de la compararea noului patriarh cu mitropolitul Ardealului Bartolomeu Anania.Cu 30 de ani mai în vîrstă decît preafericitul Daniel, Anania a făcut parte din Garda de Fier, a fost ulterior consilierul patriarhului Justinian, colaborînd astfel strîns cu regimul comunist, împotrivindu-se retrocedării proprietăţilor bisericii greco - catolice.

Anania ar fi alimentat resentimentele faţă de minoritatea maghiară şi nu ar fi binecuvîntat cîtuşi de puţin ecumenismul. Cînd răposatul patriarh Teoctist l-a primit pe Papa Ioan Paul al II-lea în România în 1999, întorcîndu-i vizita la Roma în 2002, Anania a fost cel care s-ar fi pronunţat împotriva normalizării relaţiilor cu Vaticanul. Alegerea lui Anania în funcţia de patriarh ar fi consolidat aripa ultraconservatoare, naţionalistă şi antioccidentală a bisericii ortodoxe române scrie ziarul citat menţionînd, prin contrast cu figura mitropolitului Ardealului, că Daniel Ciobotea a fost şi gazda celei de-a treia adunări ecumenice europene care a avut recent loc la Sibiu.

Daniel Ciobotea trece drept o persoană extrem de ambiţioasă şi sigură de sine, conştient de superioritatea sa intelectuală pe care nu ezită să o pună în valoare, este un manager talentat şi eficient.

Portretul noului patriarh al României este schiţat şi în cotidianul SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Deschiderea spre lume a bisericii ortodoxe române considerată conservatoare de către ziarul citat – se va face cu precauţie iar noul patriarh îşi va putea cultiva mai departe talentul diplomatic în relaţiile ci bisericile apusene. Autoarea articolului menţionează stagnarea relaţiilor ecumenice în perioada cît Teoctist a fost patriarhul bisericii ortodoxe române, relevă şi episodul colaboraţionist cu regimul comunist, capitol de care nici mitropolitul Anania, nu a fost deloc străin. Interesantă poate părea pentru cititorul german şi o trăsătură particulară a ortodoxiei române: deşi biserica este pe lîngă armată instituţia în care locuitorii României au cea mai mare încredere, politica de personal a bisericii nu stîrneşte nici interse nici emoţii – în schimb sărbătorile şi ceremoniile religoase stîrnesc cele mai profunde şi cucernice sentimente.

Sub titlul „Xenofobie prezidenţială” cotidianul TAZ publică atît fotografia preşedintelui României Traian Băsescu cît şi un articol semnat de William Totok, care tematizează, pornind de la o afirmaţie făcută de şeful statului român referitoare la calităţile unui medic armean care l-a operat, o problemă mai veche şi extrem de delicată: în ce măsură poate fi trasată o linie de separaţie între discursul particular şi cel oficial al unui preşedinte. Tot un ziar berlinez TAGESSPIEGEL de astă dată, consacră mitului oraşului Sibiu un amplu reportaj în care este evidenţiată discrepanţa care se creează între creşterea economică, reculul demografic şi rolul de punte al minorităţii germane care numără abia 60 de mii de locuitori în legăturile României cu apusul.

În sfîrşit, tot în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG un amplu reportaj se opreşte asupra unui alt mit – cel al lui Dracula, intens şi ingenios comercializat în Transilvania, dar fără a ţine prea mult cont de adevărul istoric.

Cît despre actualitatea internaţională - ziarele germane comentează azi relaţiile cu Franţa, intenţia Uniunii Europene de a ameliora reglementările permisiunii de şedere a străinilor, convertirea salonului internaţional de automobile la principiile riguroase ale ecologiei, precum şi – o temă recurentă - ambiţiile hegemoniale ale preşedintelui Putin.